1Și am văzut când au deschis Mielul una din cele șapte peceți, și am auzit pre unul din cei patru viețuitori zicând cu glas ca de tunet: vino și vezi.
2Și am văzut, și iată un cal alb; și cel ce ședeà pre el aveà arc; și s’a dat lui cunună; și a ieșit biruind, și ca să biruiască.
3Și când a deschis a doua pecete, am auzit pre al doilea viețuitor zicând: vino și vezi.
4Și a ieșit alt cal, roib; și celui ce ședeà pre el s’a dat lui să ià pacea de pre pământ, și ca unul pre altul să se junghie; și s’a dat lui sabie mare.
5Și când a deschis pecetea a treia, am auzit pre viețuitorul al treilea zicând: vino și vezi. Și am văzut, și iată un cal negru; și cel ce ședeà pre el aveà cumpănă în mâna sa.
6Și am auzit glas în mijlocul celor patru viețuitori zicând: un hinic de grâu într’un dinar, și trei hinici de orz într’un dinar; și untuldelemn și vinul să nu vătămați.
7Și când a deschis pecetea a patra, am auzit glasul viețuitorului celui al patrulea zicând: vino și vezi.
8Și am văzut, și iată un cal galben; și celui ce ședeà pre el îi erà numele Moartea, și Iadul urmà cu ea. Și s’a dat lor putere ca să omoare preste a patra parte a pământului, cu sabie și cu foamete și cu moarte și de hiarele pământului.
9Și când a deschis a cincea pecete, am văzut supt jertfelnic sufletele celor junghiați pentru cuvântul lui Dumnezeu, și pentru mărturisirea care aveau;
10Și strigau cu glas mare, zicând: până când, Stăpânul cel sfânt și adevărat, nu judeci și nu izbândești sângele nostru dela cei ce lăcuesc pre pământ?
11Și fiecăruia li s’a dat veșminte albe și li s’a zis lor: ca să se odihnească încă puțină vreme, până ce se vor plinì și cei dimpreună robi cu ei și frații lor, cari vor să se omoare ca și ei.
12Și am văzut când a deschis pecetea a șasea, iată, cutremur mare s’a făcut, și soarele s’a făcut negru ca un sac de păr și luna s’a făcut ca sângele;
13Și stelele cerului au căzut pre pământ, precum smochinul leapădă smochinele cele crude ale lui, când se clătește de vânt mare.
14Și cerul s’a osebit ca o carte învălindu-se, și tot muntele și ostrovul din locurile sale s’au mișcat.
15Și împărații pământului și domnii și bogații și căpitanii și cei puternici, și tot cel rob și cel slobod, s’au ascuns în peșteri și în pietrele munților;
16Și zic munților și pietrelor: cădeți preste noi și ne ascundeți pre noi de către fața celui ce șade pre Scaun și de mânia Mielului.
17Că a venit ziua cea mare a mâniei lui, și cine va puteà să steà?