1Strigă acum de te va auzì cinevà, sau de vei vedeà vre un înger din cei sfinți,
2Că pre cel fără de minte îl ucide mâniea, iar pre cel rătăcit îl omoară râvna.
3Iar eu am văzut pre cei fără de minte prinzând rădăcină, ci îndată a pierit petrecerea lor.
4Departe de mântuire vor fì fiii lor, și se vor smerì pre la ușile celor mai mici, și nu va fì cel ce izbăvește,
5Că cele ce au adunat ei, drepții le vor mâncà, și ei din răutăți nu vor fì scoși, risipească-se tăriea lor.
6Că nu va ieșì din pământ osteneală, nici din munți va odrăslì durere.
7Omul se naște spre osteneală, precum puii vulturului zboară la înălțime.
8Însă eu mă voiu rugà Domnului, și pre Dumnezeul atotțiitorul voiu chemà.
9Pre cel ce face mari și necuprinse, mărite și minunate, cărora nu este număr.
10Pre cel ce dă ploaie pre pământ, și trimite apă preste cele de supt cer.
11Pre cel ce înalță pre cei smeriți și ridică la mântuire pre cei pieriți.
12Pre cel ce schimbă sfaturile celor vicleni, și nu le vor plinì mâinile lor.
13Cel ce prinde pre înțelepți întru vicleșug, și răstoarnă sfatul celor stricați.
14Ziua va fì pentru ei întunerec, și în amiază vor pipăi ca noaptea.
15Să piară ei în răsboiu; iar cel neputincios să scape din mâna celui puternic.
16Și să fie celui neputincios nădejdea, iar gura celui năpăstuitor să se astupe.
17Iar fericit este omul, pre care-l ceartă Domnul, și dojenirea celui Atotțiitor n’o leapădă,
18Că el rănește și vindecă, bate, și mâinile lui tămăduesc.
19De șase ori din nevoi te va scoate, iar a șaptea oară nu se va atinge de tine răul.
20În foamete te va izbăvi de moarte, iar în răsboiu te va scoate din mâna fierului.
21De biciul limbii te va ascunde, și de răutățile viitoare nu te vei teme.
22De cei nedrepți și fărădelege vei râde, și de hiarele sălbatice nu te vei teme.
23Iar hiarele țarinii vor aveà pace cu tine.
24După aceea vei cunoaște, că va fì casa ta în pace, și petrecerea cortului tău nu va păcătuì.
25Și vei cunoaște că multă este sămânța ta, și fiii tăi ca iarba țarinei.
26Și vei merge la groapă ca grâul cel copt, care în vreme s’a secerat sau ca un stog la arie în vreme bună adunat.
27Iată acestea așà le-am cercat, acestea sunt care le-am auzit, iar tu cunoaște ce ai făcut.