1Și a fost cuvântul Domnului către mine, zicând:
2Fiul omului! Prorocește către păstorii lui Israil, prorocește și zì păstorilor: acestea zice Domnul Dumnezeu, o păstorii lui Israil! Au pască-se păstorii pre sine? Au nu pre oi le pasc păstorii?
3Iată laptele îl mâncați și cu lâna vă îmbrăcați, și ce este gras junghieți, și oile mele nu le pașteți:
4Pre cea slabă nu o ați întărit și pre cea bolnavă nu o ați vindecat și pre cea zdrobită nu o ați legat și pre cea rătăcită nu ați întors-o și pre cea pierită nu o ați căutat și pre cea tare o ați asuprit cu osteneală.
5Și s’au risipit oile mele nefiind păstor și s’au făcut mâncare hiarelor țarinii.
6Și s’au risipit oile mele în tot muntele și în tot dealul înalt, și preste fața a tot pământul s’au risipit, și nu erà cine să le caute și cine să le întoarcă.
7Pentru aceea păstori! Auziți cuvântul Domnului:
8Viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu, pentrucă s’au făcut oile mele pradă, și au fost oile mele mâncare tuturor hiarelor câmpului nefiind păstor, și n’au căutat păstorii oile mele, ci s’au păscut păstorii pre sine; iar oile mele nu le-au păscut.
9Pentru aceea păstori! Auziți cuvântul Domnului:
10Acestea zice Domnul Dumnezeu: iată eu asupra păstorilor, și voiu cere oile mele din mâinile lor, și voiu întoarce pre ei, ca să nu pască oile mele, și nu le vor mai paște păstorii pre ele; scoate-voiu oile mele din gura lor, și nu le vor fì lor mai mult mâncare.
11Pentru aceea acestea zice Domnul Dumnezeu: iată eu voiu căutà oile mele, și le voiu cercetà pre ele.
12În ce chip cearcă păstorul turma sa în ziua rătăcirei, când este negură și nor în mijlocul oilor, când sunt osebite, așà voiu cercetà oile mele, și le voiu mânà din tot locul unde s’au părăsit în zi de nor și de negură.
13Și voiu scoate pre ei din neamuri, și voiu adunà pre ei din țări, și’i voiu duce pre ei în pământul lor, și’i voiu paște pre ei în munții lui Israil, și în râpi și în toată lăcuința pământului.
14Întru pășune bună voiu paște pre ei, în muntele cel înalt al lui Israil, și vor fì stânile lor acolo și vor dormì, și se vor odihnì întru desfătare bună, și întru pășune grasă se vor paște în munții lui Israil.
15Eu voiu paște oile mele și le voiu odihnì pre ele, și vor cunoaște, că eu sunt Domnul, acestea zice Domnul Dumnezeu.
16Pre cea pierdută voiu căutà și pre cea rătăcită voiu întoarce și pre cea zdrobită voiu legà și pre cea slabă voiu întărì și pre cea tare voiu păzì, și le voiu paște pre ele cu judecată.
17Și voi oile mele, acestea zice Domnul Dumnezeu: iată eu voiu osebì între oaie și între oaie, între berbeci și între țapi.
18Și nu v’a fost destul vouă, că pășunea cea bună pășteați și rămășițele pășunei le călcați cu picioarele voastre? Și apa cea limpede ați băut, și cea rămasă, cu picioarele voastre o turburați?
19Și oile mele călcăturile picioarelor voastre pășteau, și apa cea turburată de picioarele voastre au băut.
20Pentru aceea acestea zice Domnul Dumnezeu: iată eu voiu osebì între oaie tare și între oaie slabă.
21Cu coastele și cu umerile voastre împingeați, și cu coarnele voastre împungeați pre cea slabă.
2222 Și voiu mântuì oile mele și nu vor fì mai mult pradă, și voiu judecà între berbec și berbec.
23Și voiu sculà preste ei un păstor, și’i va paște pre ei robul meu David, și va fì lor păstor.
24Și eu Domnul voiu fì lor Dumnezeu, și David căpetenie în mijlocul lor; eu Domnul am grăit.
25Și voiu face cu David legătură de pace, și voiu pierde hiarele cele rele de pre pământ, și vor lăcuì în pustie și vor dormì în dumbrăvi.
26Și voiu dà lor binecuvântare împrejurul muntelui meu, și voiu dà ploaie vouă, ploaie de binecuvântare.
27Și lemnele câmpului vor dà roada lor, și pământul va dà tăria sa, și vor lăcuì în pământul lor cu nădejde de pace, și vor cunoaște, că eu sunt Domnul, când voiu zdrobì cu jugul lor, și’i voiu scoate pre ei din mâna celor ce’i urăsc pre ei.
28Și nu vor mai fì pradă neamurilor, și hiarele pământului nu’i vor mai mânca pre ei, și vor lăcuì întru nădejde, și nu va fì cine să’i sperie pre ei.
29Și voiu ridicà lor răsăditură de pace, și nu vor mai fì puțini cu numărul pre pământ, și nu vor mai pierì de foamete pre pământ, și ocara neamurilor nu vor mai suferì.
30Și vor cunoaște, că eu sunt Domnul Dumnezeul lor, și ei poporul meu, casa lui Israil, zice Domnul Dumnezeu.
31Și voi oile mele, și oile turmei sunteți, și eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, zice Domnul Dumnezeu.