1Fericit este cel ce se uită spre săracul și mișelul; în ziua cea rea, va izbăvì pre el Domnul.
2Domnul să-l păzească pre el, și să-l vieze pre el, și să-l fericească pre pământ, și să nu-l deà în mâinile vrăjmașilor lui.
3Domnul va ajutà lui pre patul durerii lui; tot așternutul lui l-ai întors când zăceà el.
44 Eu am zis: Doamne miluește-mă, vindecă sufletul meu, că am greșit ție.
5Vrăjmașii mei au zis rele mie: când va murì și va pierì numele lui?
6Și intrà să vază, îndeșert grăia inima lui, adunat-a fărădelege luiș. Ieșià afară și grăià împreună.
7Asupra mea șoptiau toți vrăjmașii mei, asupra mea gândeau rele mie.
8Cuvânt fărădelege au pus asupra mea: au doară, cel ce doarme, nu va adaoge a se sculà?
9Pentrucă omul păcei mele, spre carele am nădăjduit, cel ce mănâncă pâinile mele, a mărit asupra mea vicleșug.
10Iar tu Doamne miluește-mă, și mă scoală, și voiu răsplătì lor.
11Întru aceasta am cunoscut că m’ai voit; că nu se va bucurà vrăjmașul meu de mine.
12Și pre mine pentru nerăutate m’ai sprijinit și m’ai întărit înaintea ta în veac.
13Bine este cuvântat Domnul Dumnezeul lui Israil, din veac și până în veac: fie, fie.