1Zis-a cel nebun întru inima sa: nu este Dumnezeu. Stricatu-s’au și urîți s’au făcut întru meșteșuguri; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul.
2Domnul din cer au privit preste fiii oamenilor, ca să vază de este cel ce înțelege, sau cel ce caută pre Dumnezeu.
3Toți s’au abătut, împreună netrebnici s’au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul.
4Au nu vor cunoaște toți cei ce lucrează fărădelegea? Cei ce mănâncă pre norodul meu întru mâncare de pâine, pre Domnul nu l-au chemat.
5Acolo s’au temut de frică, unde nu erà frică, că Domnul este în neamul drepților.
6Sfatul săracului l-ați rușinat, iară Domnul nădejdea lui este.
7Cine va dà din Sion mântuirea lui Israil? Când va întoarce Domnul robia norodului său, bucurà-se-va Iacov, și se va veselì Israil.