1Fiul înțelept ascultă pre tatăl său; iar cel neascultător întru pierzare.
2Din rodurile dreptății va mâncà cel bun; iar sufletele călcătorilor de lege vor pierì fără de vreme.
3Cel ce’și păzește gură sa, își păzește sufletul său; iar cel ce nu’și oprește buzile, frică’și va face luiș.
4Întru pofte este tot cel leneș; iar mâinile celor harnici sunt întru nevoință.
5Urăște dreptul cuvântul nedrept; iar necredinciosul se rușinează, și nu are îndrăzneală.
6Dreptatea păzește pre cei fără de răutate; iar pre cei necredincioși îi face răi păcatul.
7Sunt cari să îmbogățesc singuri pre sine nimic având; și sunt cari se smeresc pre sine în multă bogăție.
8Răscumpărarea sufletului omului este bogăția lui; iar săracul nu sufere certarea.
9Lumină drepților este pururea; iar lumina necredincioșilor se va stinge. Sufletele viclene rătăcesc întru păcate; iar drepții se îndură și miluesc.
10Cel rău cu sudalmă face rele; iar cei ce se cunosc pre sine sunt înțelepți.
11Averea adunată cu fărădelege se va împuținà; iar a celui ce strânge cu credință, se va înmulțì.
12Dreptul se îndură și împrumutează; mai bun este cel ce începe a ajutà cu inima, decât cel ce făgăduește, și la nădejde aduce; că pomul vieții este pofta bună.
13Cel ce nu bagă în seamă lucrul, nebăgà-se-va în seamă de el; iar cel ce se teme de poruncă, acela este sănătos.
14Fiului viclean nimic nu este bun; iar lucrurile slugii înțelepte vor sporì, și se va îndreptà calea lui.
15Legea înțeleptului este izvorul vieții; iar cel fără de minte în laț va murì.
16Înțelegerea bună dă dar; iar a cunoaște legea este a cugetului bun; și căile celor nebăgători de seamă întru pierire.
17Tot cel isteț lucrează cu cunoștință; iar cel fără de minte își întinde luiș rele.
18Împăratul îndrăzneț va cădeà în rele, iar sluga înțeleaptă va izbăvì pre el.
19Sărăcia și ocara o strică învățătura; iar cel ce păzește mustrările se va mărì.
20Poftele credincioșilor îndulcesc sufletul; iar lucrurile necredincioșilor departe sunt de cunoștință.
21Cel ce umblă împreună cu cei înțelepți, înțelept va fì; iar cel ce umblă cu cei fără de minte, se va cunoaște.
22Pre cei ce păcătuesc îi vor ajunge relele; iar pre cei drepți îi va ajunge binele.
23Omul bun va lăsà moșteni pre fiii fiilor; iar bogăția necredincioșilor se strânge drepților.
24Drepții vor petrece mulți ani întru bogăție; iar nedrepții vor pierì degrab.
25Cel ce cruță toiagul urăște pre fiul său; iar cela ce-l iubește,îl ceartă cu deadinsul.
26Dreptul mâncând va săturà sufletul său; iar sufletele necredincioșilor vor fì lipsite.