1Iată eu în zilele acelea și în vremea aceea, când voiu întoarce robiea Iudei și a Ierusalimului.
2Și voiu adunà toate neamurile, și le voiu pogorî în valea lui Iosafat, și mă voiu prici cu ei acolo pentru poporul meu și pentru moștenirea mea Israil, pre cari i-a risipit în neamuri, și pământul meu l-au împărțit.
3Și pentru poporul meu au aruncat sorți, și pruncii săi i-au dat curvelor, și fetele le vindeau pe vin, și beau.
4Și ce este mie și vouă Tirule și Sidonule! Și toată Galileia celor de alt neam? Au răsplătire răsplătiți mie? Au țineți mânie asupra mea? Degrab și curând voiu răsplătì răsplătirea voastră în capetele voastre.
5Pentrucă argintul meu și aurul meu ați luat, și cele alese ale mele, și cele bune le-ați băgat în capiștele voastre.
6Pre fiii Iudei și pre fiii Ierusalimului i-ați vândut fiilor Elinilor, ca să’i depărtați pre ei dela hotarele lor.
7Și iată eu îi voiu sculà pre ei din locul unde i-ați vândut pre ei acolo, și voiu răsplătì răsplătirea voastră în capetele voastre.
8Și voiu dà pre fiii voștri și pre fetele voastre în mâinile fiilor Iudei, și îi vor vinde pre ei în robie la neam departe, că Domnul au grăit.
9Strigați acestea întru neamuri, sfințiți răsboiu, sculați răsboinici, apropiați-vă și vă suiți toți bărbații răsboinici.
10Tăiați plugurile voastre și faceți săbii, și coasele voastre și faceți lănci, cel neputincios să zică: poci eu.
11Adunați-vă și intrați toate neamurile de prin prejur, și vă strângeți acolo, cel blând să fie răsboinic.
12Să se scoale și să se sue toate neamurile la valea lui Iosafat, că acolo voiu ședeà să judec toate neamurile din prejur.
13Trimiteți seceri, că a sosit secerișul, intrați și călcați, că este plin jghiabul, se varsă tocitorile, că s’au înmulțit răutățile lor.
14Glasuri au răsunat în valea judecății, că aproape este ziua Domnului în valea judecății.
15Soarele și luna se vor întunecà, și stelele își vor ascunde lumina lor.
16Și Domnul din Sion va strigà, și din Ierusalim își va dà glasul său, și se va clătì cerul și pământul, și Domnul nu se va îndurà de poporul său, și va întărì pre fiii lui Israil.
17Și veți cunoaște că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, cel ce lăcuesc în Sion, în muntele cel sfânt al meu, și va fì Ierusalimul sfânt, și cei de alt neam nu vor mai trece printr’însul.
18Și va fì în ziua aceea, picà-va din munți dulceață, și din dealuri va curge lapte, și din toate izvoarele Iudei vor curge ape, și izvor din casa Domnului va ieșì și va adăpà pârîul Shinilor.
19Eghipetul pierdere va fì, și Idumeia câmp de piericiune pentru răutățile fiilor Iudei, pentrucă au vărsat sânge nevinovat în pământul său.
20Și Iudeia în veci va aveà lăcuitori, și Ierusalimul din neam în neam.
21Și voiu cere înapoi sângele lor, și nu’l voiu curățì, și Domnul va lăcuì în Sion.