1Vedenia pustiului. Ca un vârtej prin pustie trece, din pustie vine, din pământ.
2Vedenie groaznică și grea s’a vestit mie, cel defăimător defaimă, și cel fărădelege face fărădelege. Asupra mea Elamitenii și solii Perșilor asupra mea vin, acum voiu suspinà, și mă voiu mângâià pre mine însumi.
3Pentru aceea s’au umplut șalele mele de slăbiciune, și dureri m’au cuprins pre mine, ca pre ceea ce naște; nedreptate am făcut, ca să nu auz, sârguit-am, ca să nu văz.
4Inima mea rătăcește, și fărădelegea mea mă afundă, sufletul meu este cuprins de frică.
5Gătiți masa, mâncați, beți, sculați-vă boierilor, gătiți scuturi.
6Că așà au zis către mine Domnul: mergând stăi de streajă, și ce vei vedeà, spune.
7Și am văzut doi călăreți, unul călare pre asin, și altul călare pre cămilă.
8Ascultă cu multă luare aminte și chiamă pre Urie la streaja Domnului și a zis: stătut-am toată ziua și în tabără am stătut toată noaptea,
9Și iată el vine suit pre doi și răspunzând a zis: căzut-a, căzut-a Vavilonul și toți idolii lui, și cele făcute de mână ale lui s’au zdrobit pre pământ.
10Ascultați cei rămași și cei necăjiți, ascultați cele ce am auzit dela Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil ne-au spus nouă.
11Vedenia Idumeii. Către mine strigă din Seir: păziți întăriturile! Păzesc dimineața și noaptea.
12De vrei să cauți, caută și lângă mine șezi.
13Vedenia Araviei. În dumbravă seara vei dormì, sau în calea Dedan.
14Întru întâmpinarea celui setos de apă aduceți cei ce lăcuiți în țara Temanului, cu pâine întâmpinați pre cei ce fug.
15Pentru mulțimea celor omorâți și pentru mulțimea celor ce rătăcesc, pentru mulțimea săbiilor și pentru mulțimea arcelor săgetătoare și pentru mulțimea celor căzuți în răsboiu.
16Că așà mi-au zis mie Domnul; încă un an, ca anul celui năimit, lipsì-va mărirea lui Kidar, și rămășița săgetătorilor celor tari ai fiilor lui Kidar se va împuținà, că Domnul Dumnezeul lui Israil au grăit.