1Întru necazul lor mânecà-vor către mine, zicând: să mergem, și să ne întoarcem către Domnul Dumnezeul nostru, că acesta ne-au lovit, și ne va vindecà, bate-ne-va, și ne va tămăduì.
2Însănătoșà-ne-va după două zile, în ziua a treia ne vom sculà și vom fì vii înaintea lui.
3Și vom cunoaște, și vom alergà să cunoaștem pre Domnul, ca niște zori gata îl vom aflà pre el, și va venì nouă ca o ploae timpurie și târzie pământului.
4Ce voiu face ție Efraime? Ce voiu face ție Iudo? Iar mila voastră ca norul de dimineață și ca roua de zori trece.
5Pentru aceea am secerat pre prorocii voștri, ucisu-i-am pre ei cu cuvântul gurii mele, și judecata mea ca lumina va ieșì.
6Că milă voesc, și nu jertfă, și cunoștința lui Dumnezeu mai mult decât arderile de tot.
7Iar ei sunt ca omul cel ce calcă legea.
8Acolo m’au hulit pre mine Galaad cetatea, care lucrează deșarte, și a turburat apa.
9Și tăria ta este de om tâlhar de mare. Ascuns-au preoții calea Domnului, ucis-au Sichima, că fărădelege au făcut.
10În casa lui Israil văzut-am lucruri groaznice; acolo, cu curvia lui Efraim; pângăritu-s’a Israil.
11Iuda, începe a culege ție, când întorc eu robia poporului meu.