1În multe feluri și în multe chipuri de demult Dumnezeu grăind părinților prin proroci,
2În zilele acestea mai de pre urmă au grăit nouă întru Fiul, pre carele l-au pus moștenitor tuturor, prin carele și veacurile au făcut;
3Care fiind strălucirea slavei, și chipul ipostasului lui, și purtând toate cu cuvântul puterei sale, prin sine singur făcând curățirea păcatelor noastre, au șezut deadreapta mărirei întru cele înalte;
4Cu atâta mai bun făcându-se decât îngerii, cu cât mai osebit nume decât dânșii au moștenit.
5Căci căruia din îngeri au zis cândvà: Fiul meu ești tu, eu astăzi te-am născut? Și iarăș: eu voiu fi lui Tată, și acela va fi mie Fiu?
6Și iarăș; când duce pre cel întâiu născut în lume, zice: și să se închine lui toți îngerii lui Dumnezeu.
7Și de îngeri zice: cela ce face pre îngerii săi duhuri și pre slugile sale pară de foc.
8Iar către Fiul: scaunul tău Dumnezeule, în veacul veacului; toiagul dreptăței, toiagul împărăției tale.
9Iubit-ai dreptatea și ai urît fărădelegea; pentru aceea te-au uns pre tine Dumnezeule, Dumnezeul tău, cu untuldelemn al bucuriei mai mult decât pre părtașii tăi.
10Și întru început tu Doamne, pământul ai întemeiat, și lucrurile mâinilor tale sunt cerurile;
11Acelea vor pierì, iar tu rămâi; și toate ca o haină se vor învechì;
12Și ca un veșmânt vei învălì pre ele, și se vor schimbà; iar tu acelaș ești, și anii tăi nu vor lipsì.
13Și căruia dintru îngeri au zis cândvà: șezi deadreapta mea, până când voiu pune pre vrăjmașii tăi așternut picioarelor tale?
14Au nu toți sunt duhuri slujitoare, care se trimet spre slujbă pentru cei ce vor să moștenească mântuirea?