1Și au zis Domnul lui Avram: ieși din pământul tău și din rudeniea ta și din casa tatălui tău și vino în pământul, care voiu arătă ție.
2Și te voiu face pre tine neam mare; și te voiu binecuvântà; și voiu mărì numele tău și vei fi binecuvântat.
3Și voiu binecuvântà pre cei ce te vor binecuvântà și voiu blestemà pre cei ce te vor blestemà; și se vor binecuvântà întru tine toate neamurile pământului.
4Și s’a dus Avram precum i-au zis lui Domnul; și s’a dus cu el și Lot. Și erà Avram de șaptezeci și cinci de ani, când a ieșit din Haran.
5Și a luat Avram pre Sara, femeea sa, și pre Lot, feciorul fratelui său, și toate averile sale, care agonisise și tot sufletul, care-l dobândise în Haran, și a ieșit ca să meargă în pământul Hanaan.
6Și au venit în pământul Hanaan; și a străbătut Avram pământul în lungimea lui până la locul Sihem, la stejarul cel înalt; și Hananeii locuiau atunci pre pământul acela.
7Și s’au arătat Domnul lui Avram, și i-au zis lui: seminției tale voiu da pământul acesta; și a zidit acolo Avram altar Domnului, celui ce s’au arătat lui.
8Și s’a dus de acolo în munte către răsăritul Vetilului și ș’a întins acolo cortul său în Vetil lângă mare și Anghe către răsărit; și a zidit acolo altar Domnului, celui ce s’au arătat lui; și a chemat numele Domnului.
9Și s’a ridicat Avram și mergând a tăbărît în pustie.
10Și s’a făcut foamete pre pământ; și s’a pogorît Avram în Eghipet ca să lăcuiască acolo, pentrucă se întărise foametea pre pământ.
11Și a fost, când se apropià Avram să intre în Eghipet, a zis Sarei femeii sale: știu eu cum că femee frumoasă ești tu la față.
12Va fi dar, că dacă te vor vedeà Eghiptenii, vor zice: aceasta este femeea lui; și pre mine mă vor omorî, iară pre tine te vor cruțà.
13Zi dar: sora lui sunt, ca să fie mie bine pentru tine și să trăiască sufletul meu pentru tine.
14Și a fost după ce a intrat Avram în Eghipet, au văzut Eghiptenii pre femeea lui că este frumoasă foarte.
15Și o au văzut pre ea boierii lui Faraon și o au lăudat la Faraon și o au băgat pre ea în casa lui Faraon.
16Și lui Avram i-au făcut bine pentru dânsa și aveà el: oi și viței și asini și slugi și slujnice și catâri, și cămile.
17Și au certat Dumnezeu pre Faraon și casa lui cu certări mari și rele pentru Sara femeea lui Avram.
18Și chemând Faraon pre Avram i-a zis: pentruce ai făcut aceasta mie? De nu mi-ai spus, că femee îți este ție?
19Pentruce, ai zis: că soră’mi este, și o am luat pre ea femee mie? Acum dar, iată femeea ta înaintea ta; ia-o și te du.
20Și a poruncit Faraon oamenilor săi pentru Avram, ca să-l petreacă de acolo pre el și pre femeea lui și toate câte erau ale lui.