1Aceasta este binecuvântarea, cu care Moisì omul lui Dumnezeu a binecuvântat pre fiii lui Israil mai înainte de ce a murit.
2Și a zis: Domnul din Sinai a venit și s’au arătat nouă din Seir, și au grăit din muntele Faran cu zeci de mii de sfinți; deadreapta lui îngeri cu el.
3Și au cruțat poporul său și toți cei sfințiți supt mâinile tale, și aceștia supt tine sunt.
4Și a primit din cuvintele lui legea, care o a poruncit nouă Moisì moștenire adunărei lui Iacov.
5Și va fi întru cel iubit împărat, că s’au adunat boierii noroadelor împreună cu semințiile lui Israil.
6Să trăiască Ruvim și să nu moară; și Simeon să fie mult cu numărul.
7Și aceasta lui Iuda: ascultă Doamne glasul lui Iuda și vino la poporul lui, mâinile lui vor alege lui, și ajutor asupra vrăjmașilor lui vei fi.
8Și lui Levì a zis: dați lui Levì arătările lui și adevărul lui bărbatului celui cuvios, pre care l-a ispitit la ispitire, și l-a batjocorit pre el la apa prigonirei.
9Cel ce zice tatălui său și mumei sale: nu te-am văzut, și pre frații săi nu i-a cunoscut, și pre fiii săi nu i-a știut. Că a păzit cuvintele tale și a ținut legea ta.
10Arătà-vor îndreptările tale lui Iacov și legea ta lui Israil; pune-vor tămâie întru mâniea ta pururea preste jertfelnicul tău.
11Binecuvintează Doamne tăriea lui și lucrurile mâinilor lui le primește; frânge șalele vrăjmașilor lui, carii se scoală asupra lui; și cei ce-l urăsc pre el, să nu se scoale.
12Și lui Veniamin a zis: iubit de Domnul fără de frică va lăcuì, și Dumnezeu umbrează preste dânsul în toate zilele și între umerii lui au odihnit.
13Și lui Iosif a zis: dela binecuvântarea Domnului pământul lui, din rodurile cerului și din roua și din adâncurile izvoarelor din jos.
14Și din rodurile, care soarele și luna le face să odrăslească.
15Din vârfurile munților celor dela început și din vârful dealurilor celor veșnice.
16Și din rodul pământului și a plinirii lui și cele primite celui ce s’a arătat în rug să vie pre capul lui Iosif; și pre creștetul celui mărit între frați.
17Cel întâiu născut al taurului frumsețea lui, coarnele inorogului, coarnele lui, cu acelea va împunge neamurile până la marginea pământului. Acestea sunt zecile de mii ale lui Efraim, și acestea sunt miile lui Manasì.
18Și lui Zavulon a zis: veselește-te Zavuloane întru ieșirea ta și Isahar întru corturile tale.
19Neamuri vor pierde și veți chemà acolo și veți jertfì acolo jertfa dreptății; că veți suge bogățiea mării și neguțătoriea celor ce lăcuesc pre lângă mare.
20Și lui Gad a zis: bine este cuvântat cel ce lățește pre Gad, ca un leu s’a odihnit, care sfărâmă brațul și capul.
21Și a văzut începătura sa, că acolo s’a împărțit pământul boierilor celor adunați împreună cu povățuitorii noroadelor. Dreptate au făcut Domnul și judecata sa cu Israil.
22Și lui Dan a zis: Dan pui de leu, și va ieșì din Vasan.
23Și lui Neftalì a zis: Neftalì săturarea celor primite, și sătul de binecuvântare dela Domnul, marea și Liva va moștenì.
24Și lui Asir a zis: binecuvântat este Asir întru fii; și va fi primit fraților săi, întinge-va în untdelemn piciorul său.
25Fier și aramă încălțămintea lui va fi; ca zilele tale, tăria ta.
26Nu este ca Dumnezeul celui iubit; cel ce se suie preste cer, ajutorul tău și cel de mare cuviință al tăriei.
27Și te va acoperì începutul lui Dumnezeu, și supt tăria brațelor celor veșnice, și va gonì dela fața ta pre vrăjmaș, zicând: piei.
28Și va lăcuì Israil fără de frică singur pre pământul lui Iacov, cu grâu și cu vin și cerul ție înnorat de rouă.
29Fericit ești tu Israile, ce popor este asemenea ție mântuit dela Domnul? Cu pavăză te va acoperì ajutorul tău; și sabia mărirea ta. Și te vor mințì vrăjmașii tăi, iar tu vei călcà preste cerbicea lor.