1Și împreună Petru și Ioan s’au suit în biserică la rugăciune în ceasul al nouălea.
2Și un bărbat oarecare șchiop din pântecele maicei sale fiind, se purtà, pre care îl puneau în toate zilele înaintea ușei bisericei ce se chemà Frumoasă, ca să ceară milostenie dela cei ce intrau în biserică.
3Care văzând pre Petru și pre Ioan, vrând să intre în biserică, cereà milostenie.
4Iar Petru cu Ioan căutând la dânsul, au zis: caută la noi.
5Iar el cu osârdie căutà la dânșii, așteptând să ià cevà dela ei.
6Iar Petru a zis: argint și aur nu este la mine, iar ce am, aceea îți dau: întru numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, scoală și umblă.
7Și apucându’l pre dânsul de mâna cea dreaptă, l-a ridicat și îndată i s’au întărit lui talpele și fluerile.
8Și sărind a stătut și umblà și a intrat cu dânșii în biserică, umblând și sărind și lăudând pre Dumnezeu.
9Și l-a văzut pre el tot norodul umblând și lăudând pre Dumnezeu.
10Și îl cunoșteau pre el că acesta erà cela ce ședeà pentru milostenie la ușa cea Frumoasă a bisericei, și s’au umplut de spaimă și de mirare pentru ceea ce i s’a întâmplat lui.
11Și țiindu-se șchiopul cel vindecat de Petru și de Ioan, a alergat la dânșii tot norodul în pridvorul ce se chiamă al lui Solomon înspăimântați.
12Iar Petru văzând aceasta, a răspuns către norod: bărbați Israilteni, ce vă minunați de aceasta? Sau ce căutați la noi, ca și cum cu a noastră putere sau cucernicie am fi făcut pre acesta să umble?
13Dumnezeul lui Avraam și al lui Isaac și al lui Iacov, Dumnezeul părinților noștri, au proslăvit pre pruncul său Iisus; pre care voi l-ați dat și v’ați lepădat de dânsul înaintea feței lui Pilat, judecând el să’l sloboziască.
14Iar voi de cel Sfânt și Drept v’ați lepădat și ați cerut bărbat ucigaș să vi se dăruiască vouă;
15Iar pre Începătorul vieței l-ați omorît, pre care Dumnezeu l-au învieat din morți, căruia noi martori suntem.
16Și întru credința numelui lui, pre acesta pre care îl vedeți și îl știți, l-a întărit numele lui, și credința cea printr’însul i-a dat lui toată întregimea aceasta înaintea voastră tuturor.
17Și acum fraților, știu că prin neștiință ați făcut aceasta ca și boierii voștri.
18Ci Dumnezeu cele ce mai ’nainte au vestit prin gura tuturor prorocilor lui, că va pătimì Hristos, au împlinit așà.
19Deci pocăiți-vă și vă întoarceți, ca să se șteargă păcatele voastre.
20Ca să vie vremi de răsuflare dela fața Domnului.
21Și să vă trimiță pre cel mai înainte propoveduit vouă, pre Iisus Hristos;
22Pre care trebue cerul să’l primească până la anii așezărei tuturor, care au grăit Dumnezeu prin gura tuturor sfinților săi proroci din veac.
23Pentrucă Moisì către părinți a zis: proroc va ridicà vouă Domnul Dumnezeul vostru dintre frații voștri, ca pre mine, pre el să’l ascultaji întru toate ori câte va grăì către voi.
24Și va fi, tot sufletul care nu va ascultà pre prorocul acela, se va pierde dintre norod.
25Și toți proroci dela Samuil și ceilalți, câți au grăit mai înainte, au vestit zilele acestea.
26Voi sunteți fiii prorocilor și ai legăturei, care au pus Dumnezeu către părinții voștri, grăind către Avraam; și întru sămânța ta se vor binecuvântà toate neamurile pământului.
27Vouă întâiu Dumnezeu înviind pre pruncul său, pre Iisus, l-au trimes pre el binecuvântându-vă pre voi, când vă întoarceți fiecare dela vicleșugurile voastre.