1Iar David trecuse puțin de vârful muntelui, și iată Sivà sluga lui Memfivostè a ieșit înaintea lui, și o pereche de asini încărcați, și pe ei două sute de pâini și ifi de smochine, și o sută de finice și un foale de vin.
2Și a zis împăratul către Sivà: ce sunt aceștiea? Și a răspuns Sivà: asinii casei împăratului ca să șezi pre ei; iar pâinile și finicile ca să mănânce slujitorii, și vinul ca să beà cei ce au slăbit în pustie.
3Și a zis împăratul: și unde este fiul domnului tău? Și a zis Sivà către împăratul: iată șade în Ierusalim, că a zis: astăzi vor întoarce mie toată casa lui Israil împărățiea tatălui meu.
4Și a zis împăratul către Sivà: iată toate câte sunt ale lui Memfivostè ale tale să fie, și a zis Sivà închinându-se: să aflu har întru ochii tăi doamne al meu împărate!
5Și a venit împăratul David până la Vaurim, și iată ieșeà de acolo un om din rudenia casei lui Saul, și numele lui erà Semei, feciorul lui Ghira a ieșit mergând și blestemând.
6Și aruncà cu pietre asupra lui David și asupra tuturor slugilor împăratului David, și erà tot poporul și toți cei tari deadreapta și deastânga împăratului.
7Și așà a zis Semei când blestemà pre el: ieși, ieși bărbatul sângiurilor și bărbat fărădelege.
8Întors-au asupra ta Domnul tot sângele casei lui Saul, pentrucă te-ai făcut împărat în locul lui, și iată au dat Domnul împărățiea în mâna lui Avesalom fiul tău; iar tu în răutatea ta, că bărbatul sângiurilor ești tu.
9Și a zis Avesà fiul Saruiei către împăratul: pentruce blesteamă acel câine mort pre domnul meu împăratul? Trece-voiu și voiu tăià capul lui.
10Și a zis împăratul către Avesà: ce este mie și vouă fiii Saruiei? Lăsați-l pre el să blesteme așà, că Domnul au zis lui, să blesteme pre David; și cine va zice pentruce faci așà?
11Și a zis David către Avesa și către toate slugile sale: iată fiul meu cel ce a ieșit din pântecele meu, caută sufletul meu; cu cât mai vârtos acum fiul lui Iemnil; lăsați-l pre el să blesteme, că Domnul au zis lui.
12Că doar va vedeà Domnul smereniea mea, și va întoarce mie bine pentru blestemul lui în ziua de astăzi.
13Și a mers David cu toți bărbații lui pre cale, și Semei mergea pre coastele muntelui alăturea cu el, mergând și blestemând și aruncând cu pietre asupra lui și cu țărână împroșcà.
14Și a venit împăratul și tot poporul cel cu el osteniți, și răsuflară acolo.
15Iar Avesalom și tot bărbatul lui Israil au intrat în Ierusalim, și Ahitofel cu el.
16Și a fost când a venit Husi prietenul cel bun al lui David la Avesalom, și a zis Husi către Avesalom: trăiască împăratul!
17Și a zis Avesalom către Husi: așà milă ai de prietenul tău? Pentruce nu te-ai dus cu prietenul tău?
18Și a zis Husi către Avesalom: nu! Ci după acela pre care l-au ales Domnul și poporul acesta și tot bărbatul lui Israil, al lui voiu fi și cu el voiu ședeà.
19Și apoi cui voiu slujì? Au nu fiului lui? Precum am slujit înaintea tatălui tău, așà voiu fi înaintea ta.
20Și a zis Avesalom către Ahitofel: dați-mi sfat ce vom face.
21Și a zis Ahitofel către Avesalom: intră la țiitoarele tatălui tău pre care le-a lăsat să păzească casa lui, și va auzì tot Israilul că ai rușinat pre tatăl tău, și se vor întărì mâinile tuturor celor ce sunt cu tine.
22Și a întins cort lui Avesalom la foișor, și a intrat Avesalom la țiitoarele tatălui său înaintea ochilor a tot Israilul.
23Și sfatul lui Ahitofel, care-l dà el în zilele cele dintâiu ca și cum cinevà ar fi întrebat cuvântul lui Dumnezeu, așà tot sfatul lui Ahitofel, și la David și la Avesalom.