1Că știm că de se va stricà casa noastră cea pământească a cortului acestuia, zidire dela Dumnezeu avem, casă nefăcută de mână, veșnică în ceruri.
2Că de aceasta suspinăm, dorind să ne îmbrăcăm întru locașul nostru cel din cer;
3Numai de ne vom și îmbrăcà, nu ne vom aflà goli.
4Că cei ce suntem în cortul acesta suspinăm, îngreuindu-ne; pentrucă nu voim să ne desbrăcăm, ci să ne îmbrăcăm, ca ce este muritor să se înghiță de vieață.
5Iar cel ce ne-au făcut pre noi spre însăș aceasta, Dumnezeu este, care au și dat nouă arvuna Duhului.
6Îndrăznim drept aceea, pururea știind că petrecând în trup, suntem depărtați dela Domnul;
7Că prin credință umblăm, iar nu prin vedere;
8Nădăjduim și binevoim mai bine să fim depărtați de trup, și să petrecem cu Domnul.
9Pentru aceea ne și nevoim, ca ori petrecând, ori depărtați fiind, să fim bine plăcuți lui.
10Pentrucă noi toți trebue să ne arătăm înaintea divanului lui Hristos; ca să ià fiecare după cum a făcut, cele ce s’au lucrat prin trup, ori bine, ori rău.
11Știind dar frica Domnului, pre oameni aducem la adevăr; iar lui Dumnezeu arătați suntem, și nădăjduim că și întru științele voastre suntem arătați.
12Că nu ne lăudăm iarăș pre noi înaintea voastră, ci pricină dăm vouă de laudă pentru noi, ca să aveți spre cei ce se laudă în față, iar nu în inimă.
13Că ori de ne răpim cu mintea, este pentru Dumnezeu; ori de suntem așezați cu mintea, pentru voi suntem.
14Că dragostea lui Hristos ne ține pre noi; socotind noi aceasta, că de a murit unul pentru toți, iată dar toți au murit;
15Și pentru toți au murit, ca cei ce viază să nu mai vieze loruși, ci celui ce au murit pentru ei, și au învieat.
16Pentru aceea noi de acum pre nimeni nu știm după trup; iar de am și știut pre Hristos după trup, dar de acum nu’l mai știm.
17Deci dar oricare este întru Hristos, făptură nouă este; cele vechi au trecut; iată toate s’au făcut nouă.
18Și toate dela Dumnezeu sunt, care ne-au împăcat pre noi luiș prin Iisus Hristos, și ne-au dat nouă slujba împăcărei;
19Pentrucă Dumnezeu era întru Hristos, împăcând lumea luiș, nesocotind lor păcatele lor; și puind întru noi cuvântul împăcării.
20Drept aceea în locul lui Hristos vă rugăm, ca și cum Dumnezeu s’ar rugà prin noi; rugămu-vă în locul lui Hristos, împăcați-vă cu Dumnezeu.
21Pentrucă pre cel ce n’au cunoscut păcat, pentru noi păcat l-au făcut; ca noi să ne facem dreptatea lui Dumnezeu întru dânsul.