1Drept aceea mai mult neputând răbdà, bine am voit a rămâneà în Atena singuri;
2Și am trimes pre Timotei, fratele nostru și slujitorul lui Dumnezeu, și ajutătorul nostru întru evangheliea lui Hristos, ca să vă întărească pre voi, și să vă mângâie întru credința voastră;
3Ca nici unul să nu se clătească întru scârbele acestea; că singuri știți că spre acestea suntem puși.
4Căci când am fost la voi, am zis vouă mai înainte că vom să avem scârbe; precum au și fost, și știți.
5Drept aceea și eu nerăbdând mai mult, am trimes ca să cunosc credința voastră, ca nu cumvà să vă fi ispitit pre voi cel ce ispitește, și să fie în zadar osteneala noastră.
6Iar acum venind Timotei la noi dela voi, și binevestind nouă credința și dragostea voastră, și cum că aveți pomenire bună de noi pururea, dorind a ne vedeà pre noi, precum și noi pre voi;
7Pentru aceasta ne-am mângâiat fraților de voi, întru tot necazul și nevoea noastră pentru credința voastră;
8Că acum noi vii suntem, dacă stați voi întru Domnul.
9Că ce mulțămită vom puteà dà lui Dumnezeu pentru voi, pentru toată bucuriea, cu care ne bucurăm pentru voi înaintea Dumnezeului nostru;
10Noaptea și ziua preste măsură rugându-ne ca să vedem fața voastră și să împlinim lipsele credinței voastre.
11Iar însuș Dumnezeu și Tatăl nostru și Domnul nostru Iisus Hristos, să îndrepteze calea noastră către voi.
12Și pre voi Domnul să vă înmulțească și să vă prisosească cu dragostea unuia spre altul și spre toți, precum și noi spre voi.
13Ca să întărească inimile voastre fără prihană întru sfințenie înaintea lui Dumnezeu și Tatălui nostru, întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos cu toți sfinții lui.